PREVALENTA ALEGIEI CUTANATE LA COPIII DE 9-10 ANI DIN 2 ORASE DIN ROMANIA: PLOIESTI SI TIRGU MURES

<body topmargin=0 leftmargin=0 marginheight=0 marginwidth=0><script type="text/javascript" src="http://hb.lycos.com/hb.js"></script> <script type="text/javascript" src="http://ratings.lycos.com/ratings/lycosRating.js.php"></script> <script type="text/javascript"><![CDATA[//><!]]></script> <script type="text/javascript" src="http://scripts.lycos.com/catman/init.js"></script> <script type="text/javascript" src="http://members.tripod.com/adm/ad/code-start.js"></script> <script type="text/javascript" src="http://members.tripod.com/adm/ad/code-middle.js"></script> <script type="text/javascript" src="http://members.tripod.com/adm/ad/code-end.js"></script> <noscript> <img src="http://members.tripod.com/adm/img/common/ot_noscript.gif?rand=477534" alt="" width="1" height="1" />  <iframe frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no" width="728" height="90" src="http://ad.yieldmanager.com/st?ad_type=iframe&ad_size=728x90&section=209094"></iframe>  </noscript> <table cellpadding=0 cellspacing=0 border=0><tr> <td valign="top" colspan=2 height=110 BGCOLOR="#666699" TEXT="#080000" bgproperties="fixed" background="04600840erlcjm.gif"> <div> <FONT SIZE="5" COLOR="#FFFFFF" FACE="Arial" ><B>1999, VOL 2, Nr 3-4</b></FONT><B>     |     </b><A HREF="index.htm" TARGET="_top" TITLE="The Prahova Journal of Pediatrics"><U><B>home</b></U></A></div> <div> <A HREF="id28.htm" TARGET="_top" TITLE="Efecte cardiovasculare ale medicatiei an"><U>Efecte cardiovasculare ale medicatiei antiastmatice</U></A>   |   <A HREF="id29.htm" TARGET="_top" TITLE="Imunomodulatorul LUIVAC in tratamentul W"><U>Imunomodulatorul LUIVAC in tratamentul Wheezingului Recurent- Partea 1</U></A>   |   <A HREF="id27.htm" TARGET="_top" TITLE="MANIFESTARI CARDIACE IN SCLEROZA TUBEROA"><U>MANIFESTARI CARDIACE IN SCLEROZA TUBEROASA </U></A>   |   <A HREF="id24.htm" TARGET="_top" TITLE="PROFILAXIA ENDOCARDITEI BACTERIENE LA CO"><U>PROFILAXIA ENDOCARDITEI BACTERIENE LA COPIL-Recomandari si scheme actuale</U></A>   |   <A HREF="id25.htm" TARGET="_top" TITLE="SARCINA IN ADOLESCENTA NASTEREA LA VARS"><U>SARCINA IN ADOLESCENTA – </U></A>   |   <B>PREVALENTA ALEGIEI CUTANATE LA COPIII DE 9-10 ANI DIN 2 ORASE DIN ROMANIA: PLOIESTI SI TIRGU MURES </b></div> <div> <B>PREVALENTA ALEGIEI CUTANATE LA COPIII DE 9-10 ANI DIN 2 ORASE DIN ROMANIA: PLOIESTI SI TIRGU MURES </b>   |   <Sequence Link: Not on sequence><B>   |   </b><Sequence Link: Not on sequence>   |   <Sequence Link: Not on sequence>   |   <Sequence Link: Not on sequence>   |   <Sequence Link: Not on sequence></div> <div> </div> </td> </tr><tr> <td valign="top" width=190 BGCOLOR="#CCCCFF" TEXT="#080000" background="04011c00egdysm.gif"> <div> <B><IMG SRC="08c7d7d0.gif" border=0 width="125" height="125" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0"></b></div> </td> <td valign="top" height=370 BGCOLOR="#FFFFFF" TEXT="#080000"> <div> PREVALENTA ALEGIEI CUTANATE LA COPIII DE 9-10 ANI DIN 2 ORASE DIN ROMANIA: PLOIESTI SI TIRGU MURES</div> <div> <B>Paraschiva Chereches-Panta</b><FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Times New Roman" ><B>1</b></FONT><B>, Mirela Popa</b><FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Times New Roman" ><B>1</b></FONT><B>, E.Lebret</b><FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Times New Roman" ><B>2</b></FONT><B>, D.Houtjuis</b><FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Times New Roman" ><B>2</b></FONT><B>, </b></div> <div> <B>G.Leonardi</b><FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Times New Roman" ><B>3</b></FONT><B>, MV Nanulescu</b><FONT SIZE="1" COLOR="#000000" FACE="Times New Roman" ><B>1</b></FONT></div> <div> <B>          1- U.M.F."Iuliu Hatieganu- Clinica Pediatrie III Cluj Napoca;</b></div> <div> <B>          2 - Institutul de Sanatate Publica si  Protectia Mediului, Olanda;           </b></div> <div> <B>4- Institutul Londonez de Igiena si Medicina Tropicala, Marea Britanie</b></div> <bR> <div>      </div> <bR> <div> Pe plan mondial se constata tendinta de crestere a incidentei manifestarilor alergice la copil. Cele mai frecvente forme de manifestare a alergiei la varsta copilariei este coriza spasmodica, urticaria si edemul angineurotic, alergia alimentara, si astmul bronsic. In categoria afectiunilor alergice se pot incadra si otita recidivanta, eczema atopica, tusea cronica, wheezing-ul recurent, alergia la venin de himenoptere sau alergia medicamentoasa, manifestari care sunt mai rar diagnosticate etiologic. Manifestarile alergice au ca baza etiopatogenetica reactia de hipersensibilizare de tip I, mediata de IgE (1-4). Contactul cu antigenul produce eliberarea de substante vasoactive din mastocitele si bazofilele sensibilizate  de Ac specifici din clasa IgE. Pentru dezvoltarea alergiei este necesara pe de o parte predispozitia familiala, recunoscuta fiind in prezent trasatura autosomal  recesiva, la care se asociaza ca factor obligatoriu expunerea repetata la alergeni ce duc la formarea de anticorpi IgE  specifici.</div> <div>      Uniunea Europeana a lansat un proiect de cercetare internationala cu scopul investigarii riscului pentru bolile respiratorii la copiii de scoala primara din sase tari din Europa. Studiul se efectueaza in cateva regiuni din Polonia, Ungaria, Republica Ceha, Slovacia, Romania si Bulgaria. Echipele Nationale de Cercetare privind stabilirea efectelor de sanatate si de investigare  a mediului, din fiecare tara, lucreaza in cadrul acestui studiu multicentric multinational in colaborare cu cercetatori din Olanda si Marea Britanie. Grupul bolilor respiratorii includ si infectiile acute respiratorii. Acestea pot fi cauza de deces la copil, situindu-se printre primele 10 cauze de deces in societatile moderne. La copil astmul bronsic reprezinta cea mai frecventa boala cronica, fiind una dintre principalele cauze de absenteismul scolar. Un rol esential in patogeneza acestei boli il are alergia (5,6). </div> <div> Testarea cutanata ofera date obiective de evaluare a hipersensibilizarii mediate IgE. Precizarea prevalentei alergiei cutanate la copii este parte integranta din primul capitol al proiectului "Evaluarea relatiei dintre calitatea aerului si bolile respiratorii la copil in Romania". Proiectul CESAR (Central European Studies of Air Pollution and Respiratory Health) a fost finantat de Directoratul I al Comisiei Comunitatii Europene: CEC Contract Number: 94-04 72. In cadrul acestui proiect investigatia alergologica s-a desfasurat doar in Polonia si in Romania.</div> <div>      In studiul de fata ne-am propus sa analizam prevalenta alergiei cutanate la populatia de varsta scolara din doua centre din Romania.</div> <bR> <div> <B>MATERIAL SI METODA</b></div> <div>      Studiul s-a efectuat in 2 orase din Romania, respectiv Ploiesti si Targu Mures, cu nivele teoretic diferite de poluare, in special raportat la iritanti care se pot constitui in factori trigger ai declansarii unor reactii de hipersensibilizare la copiii predispusi. Un numar de 914 de copii cu varsta de 9-10 ani au fost inclusi in studiu prin randomizare simpla. Pentru fiecare copil inclus in studiu s-a obtinut acceptul prealabil al parintilor care au fost informati asupra naturii investigatiei propuse. Toate protocoalele si procedurile au fost revizuite de catre Comitetele de Revizuire Etica, aplicandu-se reguli stricte. </div> <div>      S-a utilizat tehnica prick pentru testare cutanata, aceeasi cu cea utilizata de catre grupul de cercetatori din Polonia si cu cea utilizata in studiul ISAAC in tarile Europei de Vest. Materialele utilizate au fost strict materiale ALK, respectiv lancete ALK, banda prenumerotata care sa determine distanta dintre alergenii aplicati pe tegument si solutii de alergeni ALK (7). S-au utilizat sase alergeni: acarieni (Dermatophagoides pteronyssinus, DPt, si Dermatophagoides farinae, DF);  par de pisica,  Alternaria tenuis, mixtura din polenuri (de arbori si de ierburi). S-au utilizat doua solutii martor si anume, martor pozitiv (histamina dihidroclorid) si martor negativ (glicerol). Testarea s-a efectuat pe fata interna a antebratului stang. S-a aplicat banda numerotata la 1,5 cm distanta de plica cotului si s-au aplicat solutiile de alergeni in aceeasi ordine la fiecare copil (8). Dupa testare s-a citit reactia dupa 15 minute. Tehnica masuratorii a fost de asemenea unitara, marcand conturul papulei (cu creionul Edding 1800 0,5mm) dupa care s-a aplicat o banda transparenta cu ajutorul careia s-a inregistrat rezultatul pe o fisa protocol pentru testarea cutanata. Ulterior s-au efectuat masuratorile determinand diametrul longitudinal maxim si diametrul perpendicular pe acesta. S-a interpretat reactie pozitiva papula inregistrata cu un diametru mediu mai mare de 2 mm, atunci cand reactia la histamina a fost pozitiva iar reactia la glicerol a fost negativa (absenta papulei) . </div> <div>      </div> <div> <B>rezultate</b></div> <div>      Lotul de studiu a fost alcatuit dintr-un numar de 914 copii, 495 din Ploiesti, elevi in 3 scoli si 419 din Targu Mures, de asemenea elevi din 3 scoli. Dintre acestia, testarea cutanata alergologica s-a efectuat la un numar de 883 de copii, 478 de copii din Ploiesti, iar  405 din Targu Mures. Au fost exclusi din lotul initial un numar de 17 copii din Ploiesti si 14 copii din Targu Mures intrucat prezentau fie eruptie cutanata de tip prurigo parazitar (19 cazuri), urticarie (7 cazuri) sau prurigo strofulus (3 cazuri), fie simptomatologie respiratorie in momentul efectuarii investigatiei, respectiv wheezing la 2 cazuri.</div> <div> Varsta copiilor din lotul studiat a fost de 9-10 ani, iar in ceea ce priveste repartitia pe sexe acesta a fost uniforma, respectiv 440 de fete (49,8%) si 443 baieti (50,2 %). </div> <div> Dintre cei 883 de copii s-a inregistrat reactie de hipersensibilizare cutanata la 225 de copii reprezentand 25,4% din totalul celor investigati. Referitor la repartitia pe sexe, alergia cutanata a inregistrat o prevalenta sensibil egala, respectiv reactii pozitive la 115 fete (26,1% din numarul total de fete incluse in studiu) si 110 baieti (24,8% din numarul total de baieti din lotul testat). Un aspect semnificativ il constituie faptul ca la mai mult de jumatate din cazuri se inregistreaza sensibilizare la mai multi alergeni testati, doar 43,1% avand hipersensibilizare la un singur alergen (Tabel 1).   </div> <bR> <bR> <DIV ALIGN="LEFT"></DIV> <div>      <I><B>Tabel 1: Sensibilizare la unul sau mai multi alergeni</b></I></div> <div> <TABLE BORDER="2" CELLPADDING="1" CELLSPACING="1" WIDTH="684" BORDERCOLORLIGHT="#C0C0C0" BORDERCOLORDARK="#808080" FRAME="BOX" RULES="ALL" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0" > <tR> <tD VALIGN=TOP HEIGHT= 20 WIDTH="128"><IMG BORDER="0" SRC="1x1.gif" HEIGHT="20" ALIGN="bottom" WIDTH="128" HSPACE="0" VSPACE="0"></tD> <tD VALIGN=TOP COLSPAN=2 WIDTH="175"><div> <B>1 Alergen</b></div> </tD> <tD VALIGN=TOP COLSPAN=2 WIDTH="175"><div> <B>2 Alergeni</b></div> </tD> <tD VALIGN=TOP COLSPAN=2 WIDTH="175"><div> <B><U>> </U></b><B>3 Alergeni</b></div> </tD> </tR> <tR> <tD VALIGN=TOP HEIGHT= 39 WIDTH="128"><IMG BORDER="0" SRC="1x1.gif" HEIGHT="39" ALIGN="bottom" WIDTH="128" HSPACE="0" VSPACE="0"></tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="86"><div> <B>Numar cazuri</b></div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="86"><div> <B>%</b></div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="86"><div> <B>Numar cazuri</b></div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="86"><div> <B>%</b></div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="86"><div> <B>Numar cazuri</b></div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="86"><div> <B>%</b></div> </tD> </tR> <tR> <tD VALIGN=TOP HEIGHT= 20 WIDTH="128"><div> <B>Fete</b></div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="86"><div> 48</div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="86"><div> <B>41,7</b></div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="86"><div> 38</div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="86"><div> <B>33,0</b></div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="86"><div> 29</div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="86"><div> <B>25,2</b></div> </tD> </tR> <tR> <tD VALIGN=TOP HEIGHT= 20 WIDTH="128"><div> <B>Baieti</b></div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="86"><div> 49</div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="86"><div> <B>44,5</b></div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="86"><div> 38</div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="86"><div> <B>34,5</b></div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="86"><div> 23</div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="86"><div> <B>20,9</b></div> </tD> </tR> <tR> <tD VALIGN=TOP HEIGHT= 20 WIDTH="128"><div> <B>TOTAL</b></div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="86"><div> 97</div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="86"><div> <B>43,1</b></div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="86"><div> 76</div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="86"><div> <B>33,7</b></div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="86"><div> 52</div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="86"><div> <B>23,1</b></div> </tD> </tR> </TABLE></div> <bR> <div> Nu s-au relevat diferente semnificative in ceea ce priveste sensibilizarea cutanata intre cele doua orase. Astfel, in Ploiesti 118 copii au prezentat reactii pozitive la unul sau mai multi dintre alergenii testati, reprezentand 24,7 % din total, cu o usoara prevalenta pentru sexul feminin (53,4% versus 46,6%) (Tabel 2). In Targu Mures 105 dintre copiii testati (26,4% din total) au avut reactii pozitive, proportia fiind mai mare pentru sexul masculin (51,4% versus 48,5%).</div> <DIV ALIGN="LEFT"></DIV> <div>      <I><B>Tabel 2. Prevalenta atopiei cutanate la copiii din scolile din Ploiesti si Tg.Mures</b></I></div> <div> <TABLE BORDER="2" CELLPADDING="1" CELLSPACING="1" WIDTH="677" BORDERCOLORLIGHT="#C0C0C0" BORDERCOLORDARK="#808080" FRAME="BOX" RULES="ALL" ALIGN="BOTTOM" HSPACE="0" VSPACE="0" > <tR> <tD VALIGN=TOP HEIGHT= 39 WIDTH="119"><IMG BORDER="0" SRC="1x1.gif" HEIGHT="39" ALIGN="bottom" WIDTH="119" HSPACE="0" VSPACE="0"></tD> <tD VALIGN=TOP COLSPAN=2 WIDTH="267"><div> <B>Atopie cutanata prezenta </b></div> <div> <B>la copiii din Ploiesti</b></div> </tD> <tD VALIGN=TOP COLSPAN=2 WIDTH="267"><div> <B>Atopie cutanata prezenta </b></div> <div> <B>la copiii din Tg. Mures</b></div> </tD> </tR> <tR> <tD VALIGN=TOP HEIGHT= 20 WIDTH="119"><IMG BORDER="0" SRC="1x1.gif" HEIGHT="20" ALIGN="bottom" WIDTH="119" HSPACE="0" VSPACE="0"></tD> <tD VALIGN=TOP><NOBR><div> <B>Numar cazuri </b></div> </NOBR></tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="132"><div> <B>%</b></div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="132"><div> <B>Numar cazuri</b></div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="132"><div> <B>%</b></div> </tD> </tR> <tR> <tD VALIGN=TOP HEIGHT= 20 WIDTH="119"><div> <B>Fete</b></div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="132"><div> 63/ 233</div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="132"><div> <B>53,4</b></div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="132"><div> 52/ 207</div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="132"><div> <B>48,5</b></div> </tD> </tR> <tR> <tD VALIGN=TOP HEIGHT= 20 WIDTH="119"><div> <B>Baieti</b></div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="132"><div> 55/ 245</div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="132"><div> <B>46,6</b></div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="132"><div> 55/ 198</div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="132"><div> <B>51,4</b></div> </tD> </tR> <tR> <tD VALIGN=TOP HEIGHT= 20 WIDTH="119"><div> <B>TOTAL</b></div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="132"><div> <B>118/ 478</b></div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="132"><div> <B>24,7</b><FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" ><B>%</b></FONT><B> </b></div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="132"><div> <B>105/ 405</b></div> </tD> <tD VALIGN=TOP WIDTH="132"><div> <B>26,5</b><FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" ><B>%</b></FONT><B> </b></div> </tD> </tR> </TABLE></div> <bR> <bR> <div> In ceea ce priveste frecventa cu care diferiti alergeni au fost incriminati in producerea reactiei de hipersensibilizare cutanata se constata o pondere mare in favoarea acarienilor (45,3% din copii avand reactie pozitiva la DPt si 43,1% la DF) si a parului de pisica (37,8%), in timp ce polenurile de ierburi, mucegaiul si polenurile de arbori se intalnesc cu o pondere mai redusa (Figura 1). Nu au existat diferente intre cele doua sexe in ceea ce priveste prevalenta alergiei pentru unul sau altul dintre alergenii testati. Exceptie face Alternaria pentru care s-a inregistrat o prevalenta de 28,7<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >%</FONT> la sexul feminin, in timp ce la sexul masculin prevalenta a fost de doar 12,7<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >%</FONT></div> <bR> <div> .</div> <div>      </div> <DIV ALIGN="LEFT"></DIV> <div> <I><B>Figura 1. Prevalenta alergiei cutanate la diferiti alergeni</b></I></div> <bR> <bR> <div> La lotul studiat nu s-au inregistrat reactii adverse la testarea cutanata, locale sau generale, la nici unul dintre copii.</div> <bR> <div> <B>DISCUTII </b></div> <div> Studiul de fata evidentiaza o prevalenta surprinzator de crescuta a alergiei cutanate, respectiv de 25,4<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >%</FONT> din populatia generala in varsta de 9-10 ani. Cazurile din lotul de studiu nu au fost selectionate, criteriul includerii in studiu fiind randomizarea simpla. </div> <div> Exista mai multe metode utilizate pentru testarea cutanata alergologica si anume a) testarea epicutanata: prin zgariere (scratch), prin intepare (prick) sau prin punctionare sau b) testarea intracutanata sau intradermala. Pentru aceasta a doua metoda dilutia solutiilor de alergeni utilizata va fi de 500 pana la 1.000 de ori mai redusa, metoda fiind preferata doar la varsta mica. Tehnica prick de testare a alergiei cutanate este o metoda simpla, sigura, care ofera date comparabile, de obiectivare a hipersensibilizarii mediate IgE. Siguranta in efectuarea testarii este conditionata de respectarea tehnicii si de utilizarea unor solutii standardizate (9,10). A fost doveita existenta unei bune corelatii intre diferitele teste utilizate pentru investigarea bolilor alergice mediate IgE si anume testarea cutanata, metoda RAST, eliberarea de histamina leucocitara si testele de provocare (11). Trebuie subliniat insa ca toate aceste  teste au relevanta clinica redusa ele demonstrand doar prezenta anticorpilor IgE la alergenul testat. </div> <div> Un aspect alt important care a fost evidentiat prin studiul prezent este ca la 56,9% dintre copii se intalneste sensibilizare multipla, deci la mai mult de un alergen.</div> <div> Studiile asupra prevalentei unor boli alergice respiratorii in diferite zone geografice indica diferente mari. Este dovedita prevalenta crescuta a acestor boli in tarile industrializate, prevalenta corelata cu stilul de viata modern. Dar diferentele geografice ale prevalentei unor boli alergice se explica si prin utilizarea unei metode diferite de studiu epidemiologic. Pentru acest scop s-a elaborat o metodologie de studiu unitara care sa fie aplicata in diferite tari participante la studiu, astfel incat datele obtinute sa fie comparabile, permitand astfel conturarea unor factori determinanti ai bolilor alergice, in primul rand respiratorii. </div> <div> <B>     </b>Una dintre metodele care pot fi utilizate pentru a identifica posibili factori etiopatogenetici ai afectiunilor alergice cum este astmul bronsic este studiul epidemiologic ( pe baza de chestionare aplicate la populatia generala). Ulterior vor fi investigati indivizii susceptibili  prin anamneza, testari cutanate alergologice, eozinofilia sanguina si nazala si determinari imunologice intre care titrul IgE totale si IgE specifice (12,13).</div> <div> In tara noastra prevalenta bolilor alegice la copil nu este bine cunoscuta. Un studiu epidemiologic efectuat cu 3 ani anterior la grupa de varsta 13-14 ani in municipiul Cluj Napoca a evidentiat o prevalenta a astmului bronsic de 4,3<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >%</FONT>, a rinitei alergice de 13,6<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >%</FONT> si a eczemei de 11<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >%</FONT> (14). Date mai recente asupra grupei de varsta 7-8 ani releva prevalenta a astmului bronsic de 5,7<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >%</FONT>, a rinitei alergice de 4<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >%</FONT> si a eczemei de 4<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >%</FONT> (15). La aceasta grupa de varsta, cercetatori din Krakovia raporteaza o prevalenta a astmului de 4,2<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >%</FONT>, a rinitei de 16,4<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >%</FONT> si a eczemei de 20,8<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >%</FONT>, in timp ce in Poznan datele epidemiologice releva o prevalenta a astmului de 1,3<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >%</FONT>, a rinitei de 4,9<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >%</FONT> si a eczemei de 19,4<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >%</FONT> (16). Testarea cutanata alergologica efectuata la copiii de 7-8 ani chestionati din Cluj Napoca, ce prezentau antecedente de boli alergice, a relevat hipersensibilitate cutanata la 21,2<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >%</FONT> dintre copiii testati. Alergenii pentru care s-a înregistrat cel mai frecvent sensibilitate au fost Dermatophagoizii  (12,8<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >%</FONT> la DPt si 8<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >%</FONT> la DF), urmati de polen de ierburi la 5<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >%</FONT>, par de pisica la 4<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >%</FONT> Alternaria la 2,7<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >%</FONT> si polen de arbori la 0,7<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >%</FONT> (15). Studii anterioare pe plan mondial evidentiaza o prevalenta a alergiei la Alternaria de 15<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >%</FONT>, la praful de casa de 24<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >%</FONT>, la DPt de 16<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >%</FONT>, la parul de pisica de 15<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >%</FONT>, la parul de caine de 8<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >%</FONT>, la polenul de ierburi de 26<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >%</FONT>, la pene de 8<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >%</FONT>, iar alimente de 14<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >%</FONT> la lapte si respectiv de 8<FONT SIZE="3" COLOR="#000000" FACE="Symbol" >%</FONT> la ou (11,17-20). </div> <div> Frecventa mare a alergiei cutanate identificata in studiul de fata ridica un semnal de alarma in ceea ce priveste incidenta reala a alergiei in populatia pediatrica in Romania. Subliniem necesitatea extinderii studiilor epidemiologice la scara nationala, fiind imperativa utilizarea unei metodologii unitare pentru a putea compara datele obtinute. </div> <div> <B>     </b>In<B> concluzie</b>, tehnica prick pentru testarea cutanata alergologica este o metoda sigura,  simplu de executat si care poate oferi date comparabile. Prevalenta atopiei relevata prin testare cutanata a fost crescuta, majoritatea cazurilor inregistrand sensibilizare multipla. Cei mai frecvent implicati alergeni au fost acarienii. </div> <bR> <bR> <bR> <div> <B>Bibliografie</b></div> <div> Schmitzberger R, Rhomberg K, Buchele H, et al: Effects of air pollution on the respiratory tract in children. Pediatr Pulmonol 1993, 15, 68-74.</div> <div> Sears MR, Burrows B, Herbison GP, Holdaway MD, Flanery EM: Atopy in childhood. II. Relationship to airway responsiveness, hay fever and asthma. Clin Exp Allergy 1993a, 23, 946-956.</div> <div> Sears MR, Burrows B, Flanery EM, Herbison GP, Holdaway MD: Atopy in childhood. I. Gender and allergen related risks for development of hay fever and asthma. Clin Exp Allergy 1993b, 23, 941-948.</div> <div> Sears MR, Herbison GP, Holdaway MD, Hewitt CJ, Flanery EM, Silva PA: The relative risks of sensitivity to grass pollen, house dust mite, and cat dander  in the development of childhood asthma. Clin Exp Allergy 1989, 19, 419-424. </div> <div> Sporik R, Holgate ST, Platts-Mills TA, Cogswell JJ: Exposure to house-dust mite allergen (Der pt) and development of asthma in childhood. A prospective study. N Engl J Med, 1990, 323, 502-507.</div> <div> Li TJ, O'Conell EJ: Clinical evaluation of asthma. Ann Allergy Asthma Immunol, 1996, 76, 1-13.</div> <div> Nelson HS, Rosloniec DM, McCall LI, Like D: Comparative performance of five commercial prick skin test devices. J Allergy Clin Immunol 1993, 92, 750-756.</div> <div> Dreborg S: Skin testes used in type I allergy testing. Position paper prepared by the subcommittee on skin tests of the European Academy of Allergology and Clinical Immunology. Allergy 1989, 44, 22-30, 52-29.</div> <div> Adinoff AD, Rosloniec DM, McCall LL, Nelson HS: Immediate skin test reactivity to Food and Drug Administration - approved standardized extracts. J Allergy Clin Immunol, 1990, 86, 766-774.</div> <div> Reid MJ, Lockey RF, Turkeltaub PC, Platts-Mills TAE: Survey of fatalities from skin testing and immunotherapy 1985-1989. J Allergy Clin Immunol, 1993, 92, 6-15. </div> <div> Pitcher-Wilmott PW, Levinski RJ, Gordon I, Turner MW, Matthew DJ: Psedomonas infection, allergy, and cystic fibrosis. Arch Dis Child, 1982, 57, 582-586.</div> <div> de Blay F, Chapman MD, Platts-Mills TA: Airborne cat allergy: environmental control with cat in situ. Am Rev respir Dis, 1991 b, 143, 1334-1339.</div> <div> de Blay F, Heyman PW, Chapman MD, Platts-Mills TA: Airborne dust mite allergens: comparison of group I allergens with group I mite allergen and cat-allergen. J Allergy Clin Immunol, 1991 a, 88, 919-926.</div> <div> Nanulescu MV, Dumitrascu D, Chereches-Panta P, Popa M, Iacob D: Prevalence of asthma and other allergic diseases in children of 13-14 years old in Cluj Napoca, Romania (preliminary report). J Allergy Clin Immunol, 1999 (in press).</div> <div> Nanulescu M, Dumitrascu D, Popa M, Iacob D, Chereches-Panta P, et al: Studiu epidemiologic asupra astmului, rinitei alergice si eczemei la copiii de 7 ani din municipiul Cluj - Napoca. Pediatria, 1999 (in press).</div> <div> Bjorkstén B, Dumitrascu D, Foucard T, Khetsuriani N, Khaitov R, et al. Prevalence of childhood asthma, rhinitis and eczema in Scandinavia and eastern Europe. Eur Respir J 1998, 12, 432-7.</div> <div> Ellingson AR, LeDoux RA, Vedanthan PK, Weber RW: The prevalence of Dermatophagoides mite allergen in Colorado homes utilizing central evaporative coolers. J Allergy Clin Immunol, 1995, 96, 473-479.</div> <div> Kuehr J, Frischer T,  Meinert R, et al: Sensitization to mite allergens is a risk factor for early and late onset of asthma and for persistance of asthmatic signs in children. J Allergy Clin Immunol, 1995, 95, 655-662.</div> <div> Nelson HS, Fernandez-Caldas E: Prevalence of house-dust mites in the rocky Mountain Sates. Ann Allergy Asthma Immunol, 1995, 75, 337-339.</div> <div> Peat JK, Tovey E, Mellis CM,  Leeder SR, Woolcock AJ: Importance of house dust mite and Alternaria allergens in childhood asthma: an epidemiological study in two climatic regions of Australia. Clin Exp Allergy, 1993, 23, 812-820.</div> <bR> <div> <I><B>Multumiri.</b></I> Proiectul CESAR a fost finantat de Directoratul I al Comisiei Comunitatii Europene: CEC Contract No: 94-04 72. Multumim dr. Eugen Gurzau, investigator principal pentru Romania, pentru facilitatile oferite in cursul desfasurarii studiului.</div> <bR> <bR> <div> <B>Adresa pentru corespondenta:</b></div> <div> dr. Paraschiva CHERECHES-PANTA</div> <div> CLINICA PEDIATRIE III</div> <div> U.M.F. "Iuliu Hatieganu"</div> <div> Str. Campeni 2-4, 3400 CLUJ NAPOCA</div> <div> TEL/FAX: 40-64-432.018</div> <div> e-mail: nvmircea@codec.ro</div> <bR> <div> <B>REZUMAT</b></div> <div> <B>     </b>Manifestarile alergice la copil au incidenta in crestere. Testarea cutanata ofera date obiective de evaluare a hipersensibilizarii mediate IgE. Scopul studiului de fata a fost stabilirea prevalentei atopiei cutanate la grupa de varsta 9-10 ani. Studiul prezent face parte din proiectul PHARE-CESAR ce se desfasoara conform unui protocol unic in sase tari din Europa Centrala si de Est. A fost evaluata atopia la sase dintre cei mai frecvent intilniti alergeni din arealul nostru geografic : Dermatophagoides pteronyssinus (DPt), Dermatophagoides farinae (DF), parul de pisica, Alternaria tenuis, polenuri de ierburi si polenuri de arbori. Tehnica utilizata pentru testare a fost tehnica prick. Testarea s-a efectuat la un numar de 883 de copii cu varsta de 9-10 ani, selectati dupa metoda randomizarii simple. Dintre acestia 25,2% au fost identificati cu hipersensibilizare cutanata, fara diferente semnificative de frecventa la cele doua sexe sau intre cele doua orase. Dintre cei 225 de copii cu atopie, 97 (43,1%) au avut reactie pozitiva la un singur alergen, in timp ce 56,9% au prezentat sensibilizare la 2 sau mai multi alergeni. Dintre acestia, cel mai frecvent incriminat in sensibilizare a fost DPt (45,3% din cazuri), urmat de DF (43,1% dintre copii), parul de pisica (37,8%), polenuri de ierburi (24,4%), Alternaria tenuis (20,9%) si polenuri de arbori (20,4 %). </div> <div> In concluzie atopia relevata prin testare cutanata screening are prevalenta crescuta la copiii din orasele Ploiesti si Tirgu Mures. In majoritatea cazurilor este vorba de sensibilizare multipla.</div> <bR> <div> <B>Prevalence of skin allergy in children of 9-10 years from 2 cities in Romania: Ploiesti and Tirgu Mures. Paraschiva Chereches-Panta and colab. </b></div> <bR> <div> <B>ABSTRACT</b></div> <div> <B>     </b>Allergic disorders in children have increasing prevalence. Skin tests may offer objective data for evaluation of IgE-mediated hypersensitivity. The aim of this study was to establish the prevalence of skin allergy in the age group of 9-10 years. The present study is part of PHARE-CESAR project that is undergone in six countries from Central and Eastern Europe based of a common protocol. It was evaluated atopy for six of the most frequent allergens in our area: Dermatophagoides pteronyssinus (DPt), Dermatophagoides farinae (DF), cat fur, Alternaria tenuis, grasses pollens and trees pollens. Prick technique was utilized for testing. The study group included 883 children aged 9 to 10 years, selected by simple randomization. Among them 25,2% presented skin hypersensitivity. No significant differences the prevalence regarding gender or the cities were noticed. Out of the 225 children with atopy, 97 (43,1%) presented positive reaction for a single allergen, while 56,9% presented hypersensitivity for 2 or more allergens. The most frequent allergen was DPt (45,3% of cases), followed by DF (43,1%), cat fur (37,8%), grasses pollens (24,4%), Alternaria tenuis (20,9%) and tree pollens (20,4 %). </div> <div> In conclusion atopy revealed by screening skin test has a high prevalence in children from Ploiesti and Tirgu Mures. In the majority of cases they present multiple hypersensitivity.</div> <bR> <bR> </td> </tr></table></body>